#drumeție #Făgărași #Moldoveanu #PoveștiVerticale #Garmin #tehnologie

La Transylvania Mountain Festival ne bucurăm pentru fiecare poveste de munte a oamenilor ce ne sunt aproape. În acest an, am avut bucuria de a face cunoștință cu Rodica Voicu, un suporter al inițiativei TMF care ne-a urmărit de la distanță, online și a câștigat superbul Garmin Instinct Solar, culoare orhid, oferit de Garmin Romania la tombola TMF2020! Fiind cercetător științific și matematician, pasionată de munte și alpinism, Rodica s-a gândit să și testeze noul său gadget într-o drumeție de iarnă pe Vârful Moldoveanu (2544 m) cel mai înalt vârf muntos din România.

Rodica Voicu traversând spintecatura Viștea – Moldoveanu / foto: Mihai David

Iată câteva gînduri din partea Rodicăi Voicu la aflarea veștii că a câștigat la tombola TMF2020 pentru public: “Am încercat să îmbin pe cât posibil învățătura cu mișcarea în natură. Sunt cercetător stiintific, matematician și urc pe munte de peste 15 de ani – mult timp în țară dar am reușit în ultimii ani și câteva ascensiuni în afara țării (Mont Blanc, Grossglockner, Grand Paradiso, Matterhorn, Ararat). Cu toate că sunt montanistă în principal, apreciez orice formă de petrecere a timpului în natură. Așa că abia aștept să testez ceasul intelligent Garmin Instinct Solar în următoarele ture și activități! Pentru mine va fi importantă și măsurarea oxigenării …mai ales pentru ascensiunile la altitudine va fi util!”

Rodica Voicu pe Ruta Studlgrat la iesirea aproape de vf. Grossglockner / foto: W. C. Schuster

Drumeția de iarnă spre vârful Moldoveanu

Ne-a plăcut atât de mult relatarea și stilul Rodicăi, încât vă împărtășim și vouă această poveste verticală de iarnă, așa cum a fost trăită și simțită de ea.

Era plănuit de peste o săptămână să mergem cu încă 3-4 prieteni cu mașina, datorită prognozei meteo favorabile. Joi seara, planurile se strică: amicul cu mașina nu mai poate veni… Vineri – debusolare totală! Însă, până seara coc planul și caut transport către Ucea. Este un tren direct la 9:55 din București ce ar ajunge în Ucea la 14:30… cam târziu, dar altă variantă nu găsesc. Gând la gând cu Mihai, rămâne această variantă…luăm corturile cu noi și campăm cât mai aproape de Viștea Mare, în căldare, pe Valea Viștea. Tot felul de gânduri cu lupi, urși și vulpi îmi trec prin minte…

Instinctul îmi spune să mă duc. Dl Moldoveanu mă așteaptă cu siguranță în condiții perfecte, vremea se anunță impecabilă: frig și soare, senin, fără vânt! Perfect de dormit la cort sub milioanele de stele. Din 4 am rămas 2 persoane, hotărâte 😊.

Sâmbătă dimineața ne înființăm la trenul stabilit. Mihai a mai urcat pe aici anul trecut cu mult mai putina zăpadă.. Mă informează despre panta până la refugiul Viștea de sus. Nu poate fi mai greu ca pe Strunga dracului îmi zic (am fost de 2 ori iarna).

Dimineața am timp… Verific rucsacul. Ham, pioleți, un băț, cască, parazăpezi, colțari, semicoardă, sac de dormit, o geaca mai groasă cu puf pentru nopți pufoase la cort, ceva de mâncare, salteluța, primus…

Rodica Voicu în prima porțiune a traseului / foto: Mihai David

La ora 14:30 ajungem în Ucea. La ora 15:00 pornim de la bariera. Uit sa pornesc ceasul dar in 10 minute îl pornesc pe acelasi mod de Drumetie montana. Drumul începe cu un foarte maleabil noroi pricinuit in mare de trasportul buștenilor din zonă. Nu este zăpadă încă. După vreo oră apara gheața și zăpada. După 2h20 ajungem la ref. Vistea de jos. Incepe sa se întunece. Ne alimentam cu apa de la izvorul din apropriere si pornim cu gândul de a merge cât mai mult in căldarea Viștei. Zăpada devine tot mai mare, pe alocuri pufoasă și mai așezată, sclipind în bătaia frontalelor aprinse… de vis. Curând ieșim din pădure iar lumina lunii ne arată crestele munților care străjuiesc valea. După 4h40 de tropăit hotărâm să campăm lângă un pietroi mai lung. Este cam ora 19:40. De aici panta pare ca începe să se schimbe.

Campare nocturnă, la altitudine / foto: Mihai David

Am urcat deja 1035m mă informează ceasul. Cortulețul meu nefiind de iarnă trebuie îngropat bine în zăpadă deși nu se anunță niciun fel de vânt. Chiar pare cald afara. Mâncăm ceva, facem un ceai la primus apoi pitim mâncarea mai departe pe un pietroi mai înalt unde o îngrop in zăpadă cu speranța că o vom mai găsi a doua zi : )))

Peisajul din jur este mirific, zăpada scânteie ca in povesti, Calea Lactee se dă în spectacol, iar in curând luna va apune (știu și ora exact dupa minunatul ceas Garmin 😊) lăsându-ne in bezna noptii. Musai trebuie sa facem niste poze de noapte…pana pe la ora 23 chiar. Ne retragem la corturi si îmi măsor oxigenarea cu ceasul, 95%, este Ok.

Vedere nocturnă spre vale și orașul Victoria/ foto: Mihai David

Spre dimineață pare că s-a lăsat gerul, ne trezim pe la 5:30 însă ne pornim destul de greu din cauza unei probleme cu bateria la o frontală, plus echiparea cu parazăpezi, colțari, ham, semi coardă … abia la ora 7 plecăm. Pe la ora 6:00 văd lumini de frontale sus in portiță. Niște prieteni mai norocoși sosiseră sâmbătă de dimineață, fiind plecați de joi de fapt la Bâlea, și urcaseră la ref Viștea de sus. Speram sa ajungem la ei sa urcam împreună pe vârfuri. Știam că soarele va răsari la 7:57 si am fi vrut sa prindem răsăritul în creastă, însă urcarea pana in portița Viștei a durat 2h. Nu-i nimic, avem toata ziua la dispoziție.

Rodica Voicu – Urcare spre Portita Viștei / foto: Mihai David

Panta este destul de abruptă și zăpada mare dar stabilă. Pe creasta către Viștea Mare ne întâlnim cu norocoșii care prinseseră răsăritul sus. O oră mai târziu, ajungem si noi pe vf Viștea mare. Ceasul îmi arată 680m urcați.

Săpăm puțin în zăpadă după stâlpul cu marcajele. Urmează partea palpitantă cu spintecătura dintre Viștea și Moldoveanu. Ajunși sus pe trapez totul in jur este…de vis. Facem multe poze.

Câteva cornișe fotogenice se arată în partea dreaptă. În spintecătură ne folosim de coardă și câteva stânci pentru a exersa asigurarea coechipierului.

Rodica Voicu – Urcare spre Portita Vistei / foto: Mihai David

Rodica Voicu  pe Vf. Viștea Mare (2527 m) / foto: Mihai David

După încă o oră, și 4h de la corturi și 892m urcați ajungem pe vîrful Moldoveanu, mult râvnit 😊, ora 11:00. Ii mulțumim că ne-a primit și continuăm sesiunea foto cu bomboane de ciocolată în gură și ceva ceai. 

Rodica Voicu – Ultimii pasi spre varful Moldoveanu / foto: Mihai David

În jur se vede întreaga Românie 😊 ..vf Dara, Viștea Mare, Lespezi, Călțun, Negoiu – sunt toate acolo de jur împrejurul nostru. Soarele strălucește cu putere, iar ceasul meu se bucura de fiecare rază, intensitate maxima, Instinct Solar…se încarcă singur 😊

Rodica Voicu pe vârful Moldoveanu / foto: Mihai David 

Vedere deasupra Făgărașilor / foto: Rodica Voicu

Cu Garmin Instinct Solar pe vf. Moldoveanu / foto: Rodica Voicu

Coborârea a ridicat ceva atenție mai deosebită doar pe partea de la Viștea Mare înspre refugiul Viștea deoarece soarele bătea exact pe acea pantă, iar zăpada se mai înmuiase și se lipea de colțari. Era de așteptat. Am mers cât mai pe creastă însă. La ora 14 suntem la corturi și strângem rapid, mâncarea este tot acolo conservată în zăpadă, roșiile nu au înghețat, colțarii însă nu pot să îi scot, totul este înghețat și plin cu un strat de gheață betonat.

O panoramă deasurpra crestelor României / foto: Rodica Voicu

Coborâm. La refugiul Viștea de jos torn apă peste chingile colțarilor și reușesc să îi scot din picioare. Ajungem înapoi la bariera la ora 17:00, unde ne așteaptă Adriana cu o mașină, din grupul norocoșilor de mai devreme. Când imi aduc aminte, opresc și ceasul care a inregistrat 10h19 de activitate, 921m urcați, 1963 m coborâți, puls maxim 166  😊. La ora 22 suntem in București, iar până în ora 23, suntem toți acasă, regulamentar (doar este pandemie… off) și cu un vin fiert sub nas 😊

Graficele drumeției înregistrate cu Garmin Instinct Solar  / autor: Rodica Voicu

Legat de TMF2020 Online Film Show, o soluție adaptată contextului covid19, Rodica ne transmite un feedback constructiv și detaliat:

“Filmele apreciate de mine într-un mod mai special și subiectiv sunt acestea:

  • THE ROAD AHEAD, Sweden, 2020 pentru sinceritatea gândurilor și trăirilor împărtășite pe parcursul lungului traseu propus, o descoperire continuă a sinelui și o continuă căutare a motivației și a soluțiilor pentru a merge până la capăt.
  • THAT’S WILD, US, 2020 pentru că este un film educațional pentru adolescenți, o aventură ca o lecție de viață, pentru că este despre limitele fiecăruia și depășirile lor; pentru că și eu îmi aduc aminte cu drag de taberele la care am participat în copilărie și adolescență și pentru că și acum cred că au contribuit decisiv la formarea mea ca om datorită contactului direct cu natura și cu realitatea în fond.
  • Paradice este un alt film care mi-a plăcut în ideea de a explora escalada pe gheață.
  • Building Bridges, Germany, 2020, de asemenea ca idee inedită de a fi pusă și în practică 😊.
  • Filmul La cota 10000 m-a impresionat prin modul de prezentare și filmare dar și ca inițiativă. Mi-a amintit de băieții de la “De la zero la Moldoveanu” care au realizat „Cursa” nebună de a urca vârful Postăvaru de 12 ori în 23 de ore 😊. Diferența de nivel adunată reprezintă cât înălțimea Everestului (8.848m).

Deci la cât mai multe inițiative românești pe viitor! De asemenea ne doresc activități organizate fără măști. Eu cred că va fi util pe viitor să se pastreze și accesul online la filmele din festival, în ideea de a ajunge la cât mai mulți oameni interesați în domeniu.

Sper sa ne revedem curand in 2021 cu sanatate!”

––––

Mulțumim frumos Rodica, pentru mesaj și pentru curiozitatea de a lua noul gadget în teren. Fiecare review contează atât pentru dezvoltarea aplicațiilor și funcțiilor ceasurilor inteligente cât și pentru realizarea unui program de festival montan precum Transylvania Mountain Festival!

Cluj-Napoca, 30.12.2020